Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor

fundamentale amendata de Protocolul nr. 11

însotita de Protocolul aditional si de Protocoalele nr. 4, 6 si 7

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei, Luând în considerare

Declaratia Universala a Drepturilor Omului, proclamata de Adunarea generala a

Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948 ; Considerând ca aceasta declaratie

urmareste sa asigure recunoasterea si aplicarea universala si efectiva a

drepturilor pe care ea le enunta ; Considerând ca scopul Consiliului Europei este

acela de a realiza o uniune mai strânsa între membrii sai si ca unul dintre

mijloacele pentru a atinge acest scop este apararea si dezvoltarea drepturilor

omului si a libertatilor fundamentale ; Reafirmând atasamentul lor profund fata

de aceste libertati fundamentale care constituie temelia însasi a justitiei si a pacii

în lume si a caror mentinere se bazeaza în mod esential, pe de o parte, pe un

regim politic cu adevarat democratic, iar pe de alta parte, pe o conceptie comuna

si un respect comun al drepturilor omului din care acestea decurg; Hotarâte, în

calitatea lor de guverne ale statelor europene animate de acelasi spirit si având un

patrimoniu comun de idealuri si de traditii politice, de respect al libertatii si de

preeminenta a drepturilor, sa ia primele masuri menite sa asigure garantarea

colectiva a anumitor drepturi enuntate în Declaratia Universala, Au convenit

asupra celor ce urmeaza :

Articolul 1 – Obligatia de a respecta drepturile omului

Înaltele parti contractante recunosc oricarei persoane aflate sub jurisdictia lor

drepturile si libertatile definite în Titlul I al prezentei conventii.

3

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Titlul I – Drepturi si libertati

Articolul 2 – Dreptul la viata

1. Dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate

fi cauzata cuiva în mod intentionat, decât în executarea unei sentinte capitale

pronuntate de un tribunal în cazul în care infractiunea este sanctionata cu aceasta

pedeapsa prin lege.

2. Moartea nu este considerata ca fiind cauzata prin încalcarea acestui articol în

cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la forta :

a. pentru a asigura apararea oricarei persoane împotriva violentei ilegale;

b. pentru a efectua o arestare legala sau pentru a împiedica evadarea unei

persoane legal detinute ;

c. pentru a reprima, conform legii, tulburari violente sau o insurectie.

Articolul 3 – Interzicerea torturii

Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori

degradante.

Articolul 4 – Interzicerea sclaviei si a muncii fortate

1. Nimeni nu poate fi tinut în sclavie sau în conditii de aservire.

2. Nimeni nu poate fi constrâns sa execute o munca fortata sau obligatorie.

3. Nu se considera “munca fortata sau obligatorie” în sensul prezentului articol :

a. orice munca impusa în mod normal unei persoane supuse detentiei în

conditiile prevazute de articolul 5 din prezenta conventie sau în timpul în care se

afla în libertate conditionata;

b. orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuza sa

satisfaca serviciul militar din motive de constiinta, în tarile în care acest lucru

este recunoscut ca legitim, un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu;

c. orice serviciu impus în situatii de criza sau de calamitati care ameninta

viata sau bunastarea comunitatii;

d. orice munca sau serviciu care face parte din obligatiile civice normale.

Articolul 5 – Dreptul la libertate si la siguranta

1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit

de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale :

a. daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un

tribunal competent;

b. daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru

nesupunerea la o hotarâre pronuntata, conform legii, de catre un tribunal

ori în vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege ;

4

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

c. daca a fost arestat sau retinut în vederea aducerii sale în fata autoritatii

judiciare competente, atunci când exista motive verosimile de a banui ca

a savârsit o infractiune sau când exista motive temeinice de a crede în

necesitatea de a-l împiedica sa savârseasca o infractiune sau sa fuga dupa

savârsirea acesteia;

d. daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotarâta pentru

educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, în scopul

aducerii sale în fata autoritatii competente ;

e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa

transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui

toxicoman sau a unui vagabond ;

f. daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane

pentru a o împiedica sa patrunda în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva

careia se afla în curs o procedura de expulzare ori de extradare.

2. Orice persoana arestata trebuie sa fie informata, în termenul cel mai scurt si

într-o limba pe care o întelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei

acuzatii aduse împotriva sa.

3. Orice persoana arestata sau detinuta, în conditiile prevazute de paragraful 1.lit

c) din prezentul articol, trebuie adusa de îndata înaintea unui judecator sau a altui

magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul

de a fi judecata într-un termen rezonabil sau eliberata în cursul procedurii.

Punerea în libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea

persoanei în cauza la audiere.

4. Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa

introduca un recurs în fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze într-un

termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa daca

detinerea este ilegala.

5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri în conditii

contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.

Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil

1. Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si

într-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si

impartiala, instituita de lege, care va hotarî fie asupra încalcarii drepturilor si

obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii în

materie penala îndreptate împotriva sa. Hotarârea trebuie sa fie pronuntata în

mod public, dar accesul în sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe

întreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, în interesul moralitatii, al

ordinii publice ori al securitatii nationale, într-o societate democratica, atunci

când interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun,

sau în masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci când, în

5

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

împrejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor

justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pâna ce

vinovatia sa va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, în special, dreptul:

a. sa fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limba pe care o

întelege si în mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse

împotriva sa;

b. sa dispuna de timpul si de înlesnirile necesare pregatirii apararii sale ;

c. se apere el însusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca

nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi

asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele

justitiei o cer;

d. sa întrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina

citarea si audierea martorilor apararii în aceleasi conditii ca si martorii

acuzarii;

e. sa fie asistat în mod gratuit de un interpret, daca nu întelege sau nu

vorbeste limba folosita la audiere.

Articolul 7 – Nici o pedeapsa fara lege

1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, în

momentul în care a fost savârsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului

national sau international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai

severa decât aceea care era aplicabila în momentul savârsirii infractiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecarii si pedepsirii unei persoane

vinovate de o actiune sau de o omisiune care, în momentul savârsirii sale, era

considerata infractiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de

natiunile civilizate.

Articolul 8 – Dreptul la respectarea vietii private si de familie

1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a

domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice în exercitarea acestui drept

decât în masura în care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o

masura care, într-o societate democratica, este necesara pentru securitatea

nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si

prevenirii faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea

drepturilor si libertatilor altora.

6

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 9 – Libertatea de gândire, de constiinta si de religie

1. Orice persoana are dreptul la libertatea de gândire, de constiinta si de religie;

acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si

libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în

colectiv, în public sau în particular, prin cult, învatamânt, practici si îndeplinirea

ritualurilor.

2. Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul

altor restrângeri decât acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare,

într-o societate democratica, pentru siguranta publica, protectia ordinii, a

sanatatii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor

altora.

Articolul 10 – Libertatea de exprimare

1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde

libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei

fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul

articol nu împiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de

cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta îndatoriri si responsabilitati, poate

fi supusa unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege,

care constituie masuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea

nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si

prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau

a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau

pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

Articolul 11 – Libertatea de întrunire si de asociere

1. Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire pasnica si la libertatea de

asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la

sindicate pentru apararea intereselor sale.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât

acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, într-o societate

democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si

prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a moralei ori pentru protectia

drepturilor si libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri

legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate,

ai politiei sau ai administratiei de stat.

Articolul 12 – Dreptul la casatorie

Incepând cu vârsta stabilita prin lege, barbatul si femeia au dreptul de a se

casatori si de a întemeia o familie conform legislatiei nationale ce reglementeaza

exercitarea acestui drept.

7

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 13 – Dreptul la un recurs efectiv

Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie

au fost încalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar

si atunci când încalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat în exercitarea

atributiilor lor oficiale.

Articolul 14 – Interzicerea discriminarii

Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa

fie asigurata fara nici o deosebire bazata, în special, pe sex, rasa, culoare, limba,

religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala,

apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.

Articolul 15 – Derogarea în caz de stare de urgenta

1. In caz de razboi sau de alt pericol public ce ameninta viata natiunii, orice înalta

parte contractanta poate lua masuri care deroga de la obligatiile prevazute de

prezenta conventie, în masura stricta în care situatia o cere si cu conditia ca

aceste masuri sa nu fie în contradictie cu alte obligatii care decurg din dreptul

international.

2. Dispozitia precedenta nu îngaduie nici o derogare de la articolul 2, cu exceptia

cazului de deces rezultând din acte licite de razboi, si nici de la articolul 3,

articolul 4 paragraful 1 si articolul 7.

3. Orice înalta parte contractanta ce exercita acest drept de derogare îl informeaza

pe deplin pe secretarul general al Consiliului Europei cu privire la masurile luate

si la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, sa informeze

pe secretarul general al Consiliului Europei si asupra datei la care aceste masuri

au încetat a fi în vigoare si de la care dispozitiile conventiei devin din nou

aplicabile.

Articolul 16 – Restrictii ale activitatii politice a strainilor

Nici o dispozitie a articolul 10, 11 si 14 nu poate fi considerata ca interzicând

înaltelor parti contractante sa impuna restrângeri activitatii politice a strainilor.

Articolul 17 – Interzicerea abuzului de drept

Nici o dispozitie din prezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicând,

pentru un stat, un grup, sau un individ, un drept oarecare de a desfasura o

activitate sau de a îndeplini un act ce urmareste distrugerea drepturilor sau a

libertatilor recunoscute de prezenta conventie sau de a aduce limitari mai ample

acestor drepturi si libertati decât acelea prevazute de aceasta conventie.

8

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 18 – Limitarea folosirii restrângerilor drepturilor

Restrictiile care, potrivit prezentei conventii, sunt aduse respectivelor drepturi si

libertati, nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care ele au fost prevazute.

Titlul II – Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 19 – Infiintarea Curtii

Pentru a asigura respectarea angajamentelor care decurg pentru înaltele parti

contractante din prezenta conventie si din protocoalele sale, se înfiinteaza o

Curte europeana a Drepturilor Omului, numita în continuare “Curtea”. Aceasta

va functiona permanent.

Articolul 20 – Numarul judecatorilor

Curtea se compune dintr-un numar de judecatori egal cu cel al înaltelor parti

contractante.

Articolul 21 – Conditii de exercitare a functiilor

1. Judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai înalta reputatie morala si sa

întruneasca conditiile cerute pentru exercitarea unor înalte functiuni judiciare sau

sa fie juristi având o competenta recunoscuta.

2. Judecatorii îsi exercita mandatul cu titlu individual.

3. In cursul mandatului lor, judecatorii nu pot exercita nici o activitate

incompatibila cu cerintele de independenta, de impartialitate sau de

disponibilitate impuse de o activitate cu caracter permanent; orice problema

ridicata în aplicarea acestui paragraf este rezolvata de catre Curte.

Articolul 22 – Alegerea judecatorilor

1. Judecatorii sunt alesi de Adunarea Parlamentara în numele fiecarei înalte parti

contractante, cu majoritatea voturilor exprimate, de pe o lista de trei candidati

prezentati de înalta parte contractanta.

2. Aceeasi procedura este urmata pentru a completa Curtea în cazul aderarii de

noi înalte parti contractante si pentru a se ocupa locurile devenite vacante.

Articolul 23 – Durata mandatului

1. Judecatorii sunt alesi pentru o durata de 6 ani. Ei pot fi realesi. Totusi,

mandatele unei jumatati din numarul judecatorilor desemnati la prima alegere se

vor încheia la împlinirea a 3 ani.

2. Judecatorii al caror mandat se va încheia la împlinirea perioadei initiale de 3

ani sunt desemnati prin tragere la sorti, efectuata de catre secretarul general al

Consiliului Europei, imediat dupa alegerea lor.

3. Pentru a asigura, în masura posibilului, reînnoirea mandatelor unei jumatati

9

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

din numarul judecatorilor la fiecare trei ani, Adunarea Parlamentara poate,

înainte de a proceda la orice alegere ulterioara, sa decida ca unul sau mai multe

mandate ale judecatorilor ce urmeaza sa fie alesi sa aiba o alta durata decât cea

de 6 ani, fara ca totusi ea sa poata depasi 9 ani sau sa fie mai mica de 3 ani.

4. In cazul în care trebuie atribuite mai multe mandate si Adunarea Parlamentara

aplica paragraful precedent, repartizarea mandatelor se face prin tragere la sorti,

efectuata de catre secretarul general al Consiliului Europei, imediat dupa

alegere.

5. Judecatorul ales în locul unui judecator al carui mandat nu a expirat va duce

la sfârsit mandatul predecesorului sau.

6. Mandatul judecatorilor se încheie atunci când ei împlinesc vârsta de 70 de ani.

7. Judecatorii ramân în functie pâna la înlocuirea lor. Ei continua totusi sa se

ocupe de cauzele cu care au fost deja sesizati.

Articolul 24 – Revocarea

Un judecator nu poate fi revocat din functiile sale decât daca ceilalti judecatori

decid, cu majoritate de doua treimi, ca el a încetat sa corespunda conditiilor

necesare.

Articolul 25 – Grefa si secretari juridici

Curtea dispune de o grefa ale carei sarcini si organizare sunt stabilite prin

regulamentul Curtii. Ea este asistata de secretari juridici.

7

Articolul 26 – Adunarea plenara a Curtii

Curtea reunita în Adunarea plenara

a. alege, pentru o durata de 3 ani, pe presedintele sau si pe unul sau doi

vicepresedinti; ei pot fi realesi ;

b. constituie Camere pentru o perioada determinata ;

c. alege presedintii camerelor Curtii, care pot fi realesi;

d. adopta regulamentul Curtii; si

e. alege grefierul si unul sau mai multi grefieri adjuncti.

Articolul 27 – Comitete, Camere si Marea Camera

1. Pentru examinarea cauzelor aduse înaintea sa, Curtea îsi desfasoara activitatea

în comitete de trei judecatori, în Camere de sapte judecatori si într-o Mare

Camera de saptesprezece judecatori. Camerele Curtii constituie comitete pentru

o perioada determinata.

2. Judecatorul ales în numele unui stat-parte la litigiu este membru de drept al

Camerei si al Marii Camere; în cazul absentei acestui judecator sau atunci când

el nu-si poate desfasura activitatea, acest stat-parte desemneaza o persoana care

10

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

sa activeze în calitate de judecator.

3. Fac, de asemenea, parte din Marea Camera presedintele Curtii, vicepresedintii,

presedintii Camerelor si alti judecatori desemnati conform regulamentului Curtii.

Când cauza este deferita Marii Camere în virtutea articolul 43, nici un judecator

al camerei care a emis hotarîrea nu poate face parte din aceasta, cu exceptia

presedintelui Camerei si a judecatorului ales în numele statului-parte interesat.

Articolul 28 – Declaratii ale comitetelor privind inadmisibilitatea

Un comitet poate, prin vot unanim, sa declare inadmisibila sau sa scoata de pe

rol o cerere individuala, introdusa în virtutea articolului 34, atunci când o astfel

de decizie poate fi luata fara o examinare complementara. Decizia este definitiva.

Articolul 29 – Decizii ale Camerelor asupra admisibilitatii si fondului

1. Daca nici o decizie nu a fost luata în virtutea articolului 28, o Camera se poate

pronunta asupra admisibilitatii si a fondului cererilor individuale introduse în

virtutea articolului 34.

2. O Camera se pronunta asupra admisibilitatii si a fondului cererilor introduse

de state în virtutea articolului 33.

3. In afara unei decizii contrare a Curtii în cazuri exceptionale, decizia asupra

admisibilitatii este luata în mod separat.

Articolul 30 – Desesizarea în favoarea Marii Camere

In cazul în care cauza adusa înaintea unei Camere ridica o problema grava

privitoare la interpretarea conventiei sau a protocoalelor sale, sau daca

solutionarea unei probleme poate conduce la o contradictie cu o hotarâre

pronuntata anterior de Curte, Camera poate, atât timp cât nu a pronuntat

hotarârea sa, sa se desesizeze în favoarea Marii Camere, în afara cazului în care

una dintre parti se opune la aceasta.

Articolul 31 – Atributii ale Marii Camere

Marea Camera

a. se pronunta asupra cererilor introduse în virtutea articolului 33 sau a

articolului 34, atunci când cauza i-a fost deferita de Camera în virtutea

art. 30 sau când cauza i-a fost deferita în virtutea articolului 43 ; si

b. examineaza cererile de aviz consultativ introduse în virtutea art. 47.

Articolul 32 – Competenta Curtii

1. Competenta Curtii acopera toate problemele privind interpretarea si aplicarea

conventiei si a protocoalelor sale, care îi sunt supuse în conditiile prevazute în

articolele 33, 34 si 47.

2. In caz de contestare a competentei sale, Curtea hotaraste.

11

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 33 – Cauze interstatale

Orice înalta parte contractanta poate sesiza Curtea asupra oricarei pretinse

încalcari a prevederilor conventiei si ale protocoalelor sale de catre o alta înalta

parte contractanta.

Articolul 34 – Cereri individuale

Curtea poate fi sesizata printr-o cerere de catre orice persoana fizica, orice

organizatie neguvernamentala sau orice grup de particulari care se pretinde

victima a unei încalcari de catre una dintre înaltele parti contractante a drepturilor

recunoscute în conventie sau în protocoalele sale. Inaltele parti contractante se

angajeaza sa nu împiedice prin nici o masura exercitiul eficace al acestui drept.

Articolul 35 – Conditii de admisibilitate

1. Curtea nu poate fi sesizata decât dupa epuizarea cailor de recurs interne, asa

cum se întelege in principiile de drept international general recunoscute, si

într-un termen de 6 luni, începând cu data deciziei interne definitive.

2. Curtea nu retine nici o cerere individuala introdusa în aplicarea articolului 34,

daca

a. ea este anonima; sau

b. ea este în mod esential aceeasi cu o cerere examinata anterior de catre

Curte sau deja supusa unei alte instante internationale de ancheta sau de

reglementare si daca ea nu contine fapte noi.

3. Curtea declara inadmisibila orice cerere individuala introdusa în aplicarea

articolului 34, atunci când ea considera cererea incompatibila cu dispozitiile

conventiei sau ale protocoalelor sale, în mod vadit nefondata sau abuziva.

4. Curtea respinge orice cerere pe care o considera inadmisibila în aplicarea

prezentului articol. Ea poate proceda astfel în orice stadiu al procedurii.

Articolul 36 – Interventia tertilor

1. In orice cauza aflata în fata une Camere sau a Marii Camere, o înalta parte

contractanta, al carei cetatean este reclamantul, are dreptul de a prezenta

observatii scrise si de a lua parte la audieri.

2. In interesul bunei administrari a justitiei, presedintele Curtii poate invita orice

înalta parte contractanta care nu este parte în cauza sau orice persoana interesata,

alta decât reclamantul, sa prezinte observatii scrise sau sa ia parte la audiere.

Articolul 37 – Scoaterea de pe rol

1. In orice stadiu al procedurii, Curtea poate hotarî scoaterea de pe rol a unei

cereri atunci când circumstantele permit sa se traga concluzia ca

a. solicitantul nu doreste sa o mai mentina ; sau

12

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

b. litigiul a fost rezolvat ; sau

c. pentru orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinarii

cererii nu se mai justifica.

Totusi Curtea continua examinarea cererii daca respectarea drepturilor omului

garantate prin conventie si prin protocoalele sale o cere.

2. Curtea poate hotarî repunerea pe rol a unei cereri atunci când ea considera ca

împrejurarile o justifica.

Articolul 38 – Examinarea cauzei în conditii de contradictorialitate si

procedura de rezolvare pe cale amiabila

1. In cazul în care Curtea declara o cerere admisibila, ea

a. procedeaza la examinarea cauzei în conditii de contradictorialitate,

împreuna cu reprezentantii partilor si, daca este cazul, printr-o ancheta,

pentru a carei desfasurare eficienta statele interesate vor furniza toate

facilitatile necesare;

b. se pune la dispozitia celor interesati, în scopul de fa se ajunge la

rezolvarea cauzei pe cale amiabila, pe baza respectarii drepturilor

omului, astfel cum acestea sunt recunoscute în conventie si în

protocoalele sale.

2. Procedura descrisa la paragraful 1 litera b) este confidentiala.

Articolul 39 – Rezolvarea pe cale amiabila

In cazul rezolvarii pe cale amiabila, Curtea scoate cauza de pe rol printr-o decizie

care se limiteaza la o scurta expunere a faptelor si a solutiei adoptate.

Articolul 40 – Audiere publica si acces la documente

1. Audierea este publica, în afara cazului în care Curtea nu decide altfel, motivat

de circumstante exceptionale.

2. Documentele depuse la grefa sunt accesibile publicului, în afara cazului în

care presedintele Curtii nu decide altfel.

Articolul 41 – Reparatie echitabila

Daca Curtea declara ca a avut loc o încalcare a Conventiei sau a protocoalelor

sale si daca dreptul intern al înaltei parti contractante nu permite decât o

înlaturare incompleta a consecintelor acestei încalcari, Curtea acorda partii lezate,

daca este cazul, o reparatie echitabila.

Articolul 42 – Hotarârile Camerelor

Hotarârile Camerelor devin definitive conform dispozitiilor articolului 44,

paragraful 2.

13

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 43 – Retrimiterea în fata Marii Camere

1. Intr-un termen de 3 luni de la data hotarârii unei Camere, orice parte în cauza

poate, în cazuri exceptionale, sa ceara retrimiterea cauzei în fata Marii Camere.

2. Un colegiu de cinci judecatori ai Marii Camere accepta cererea în cazul în care

cauza ridica o problema grava referitoare la interpretarea sau la aplicarea

conventiei sau a protocoalelor sale, sau o alta problema grava cu caracter general.

3. In cazul în care colegiul accepta cererea, Marea Camera se pronunta asupra

cauzei printr-o hotarîre.

Articolul 44 – Hotarâri definitive

1. Hotarârea Marii Camere este definitiva.

2. Hotarârea unei Camere devine definitiva

a. atunci când partile declara ca ele nu vor cere retrimiterea cauzei în fata

Marii Camere; sau

b. la 3 luni de la data hotarîrii, daca retrimiterea cauzei în fata Marii

Camere nu a fost ceruta; sau

c. atunci când Colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere

formulata potrivit articolului 43.

3. Hotarârea definitiva se publica.

Articolul 45 – Motivarea hotarârilor si deciziilor

1. Hotarârile, precum si deciziile care declara cererile admisibile sau inadmisibile

sunt motivate.

2. Daca hotarârea nu exprima în totalitate sau în parte opinia unanima a

judecatorilor, oricare judecator are dreptul sa adauge acesteia expunerea opiniei

sale separate.

Articolul 46 – Forta obligatorie si executarea hotarîrilor

1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa se conformeze hotarîrilor definitive

ale Curtii în litigiile în care ele sunt parti.

2. Hotarîrea definitiva a Curtii este transmisa Comitetului Ministrilor care

supravegheaza executarea ei.

Articolul 47 – Avize consultative

1. Curtea poate, la cererea Comitetului Ministrilor, sa dea avize consultative

asupra problemelor juridice privind interpretarea conventiei si a protocoalelor

sale.

2. Aceste avize nu se pot referi la probleme legate de continutul sau de întinderea

drepturilor si a libertatilor definite în titlul I al conventiei si în protocoalele sale,

nici asupra altor probleme de care Curtea sau Comitetul Ministrilor ar putea sa ia

14

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

cunostinta ca urmare a introducerii unui recurs prevazut în conventie.

3. Decizia Comitetului Ministrilor de a cere un aviz Curtii este luata prin votul

majoritatii reprezentantilor care au dreptul de a face parte din acesta.

Articolul 48 – Competenta consultativa a Curtii

Curtea decide daca cererea de aviz consultativ prezentata de Comitetul

Ministrilor este de competenta sa, asa cum aceasta este definita de articolul 47.

Articolul 49 – Motivarea avizelor consultative

1. Avizul Curtii trebuie motivat.

2. Daca avizul nu exprima în tot sau în parte opinia unanima a judecatorilor,

oricare judecator are dreptul sa alature acestuia expunerea opiniei sale separate.

3. Avizul Curtii este transmis Comitetului Ministrilor.

Articolul 50 – Cheltuieli de functionare a Curtii

Cheltuielile de functionare a Curtii sunt în sarcina Consiliului Europei.

Articolul 51 – Privilegii si imunitati ale judecatorilor

Judecatorii se bucura, pe timpul exercitarii functiilor lor, de privilegiile si

imunitatile prevazute la articolul 40 din Statutul Consiliului Europei si de

acordurile încheiate în virtutea acestui articol.

Titlul III – Dispozitii diverse

Articolul 52 – Anchetele secretarului general

Orice înalta parte contractanta va furniza, la solicitarea secretarului general al

Consiliului Europei, explicatiile cerute asupra felului în care dreptul sau intern

asigura aplicarea efectiva a tuturor dispozitiilor acestei conventii.

Articolul 53 – Apararea drepturilor omului recunoscute

Nici o dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitând sau

aducând atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi

recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii

la care aceasta parte contractanta este parte.

Articolul 54 – Competentele Comitetului Ministrilor

Nici o dispozitie a prezentei conventii nu aduce atingere competentelor conferite

Comitetului Ministrilor prin statutul Consiliului Europei.

Articolul 55 – Excluderea altor moduri de reglementare a litigiilor

Cu exceptia unor acorduri speciale, înaltele parti contractante renunta sa se

15

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

prevaleze de tratate, conventii sau declaratii în vigoare încheiate între ele în

scopul de a supune, ca plângere, un diferend nascut din interpretarea sau

aplicarea prezentei Conventii, unui mod de reglementare altul decât cele

prevazute în susnumita Conventie.

Articolul 56 – Aplicare teritoriala

1. Orice stat poate, în momentul ratificarii sau în orice alt moment ulterior sa

declare, prin notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei, ca

prezenta conventie se va aplica, sub rezerva paragrafului 4 al prezentului articol,

tuturor sau unuia dintre teritoriile ale caror relatii internationale el le asigura.

2. Conventia se va aplica teritoriului sau teritoriilor desemnate în notificare

începând cu a 30-a zi socotita de la data la care secretarul general al Consiliului

Europei va fi primit aceasta notificare.

4. In respectivele teritorii, dispozitiile prezentei conventii vor fi aplicate tinând

seama de necesitatile locale.

4. Orice stat care a facut o declaratie conform primului paragraf din acest articol

poate ulterior, în orice moment, sa declare, referitor la unul sau mai multe

teritorii vizate în aceasta declaratie, ca accepta competenta Curtii pentru a lua

cunostinta de cererile persoanelor fizice, ale organizatiilor neguvernamentale sau

ale grupurilor de persoane particulare, conform articolului 34 din conventie.

Articolul 57 – Rezerve

1. Oricare stat poate, în momentul semnarii prezentei conventii sau al depunerii

instrumentului sau de ratificare, sa formuleze o rezerva în legatura cu o dispozitie

anume a conventiei, în masura în care o lege atunci în vigoare pe teritoriul sau nu

este conforma cu aceasta dispozitie. Rezervele cu caracter general nu sunt

autorizate în termenii prezentului articol.

2. Orice rezerva emisa conform prezentului articol necesita o scurta expunere

privind legea în cauza.

Articolul 58 – Denuntare

1. O înalta parte contractanta nu poate denunta prezenta conventie decât dupa

expirarea unui termen de cinci ani începând cu data intrarii în vigoare a

conventiei în ceea ce o priveste si prin intermediul unui preaviz de sase luni, dat

printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei, care

informeaza despre aceasta celelalte parti contractante.

2. Aceasta denuntare nu poate avea drept efect sa dezlege înalta parte

contractanta interesata de obligatiile continute în prezenta conventie în ceea ce

priveste orice fapt care, putând constitui o încalcare a acestor obligatii, ar fi fost

comis de ea anterior datei la care denuntarea îsi produce efectele.

3. Sub aceeasi rezerva ar înceta de a mai fi parte la prezenta conventie orice parte

16

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

contractanta care ar înceta de a mai fi membru al Consiliului Europei.

4. Conventia poate fi denuntata conform dispozitiilor paragrafelor precedente în

ceea ce priveste orice teritoriu pentru care ea a fost declarata aplicabila potrivit

articolului 56.

Articolul 59 – Semnare si ratificare

1. Prezenta conventie este deschisa spre semnare membrilor Consiliului Europei.

Ea va fi ratificata. Ratificarile vor fi depuse la secretarul general al Consiliului

Europei.

2. Prezenta conventie va intra în vigoare dupa depunerea a zece instrumente de

ratificare.

3. Pentru orice semnatar care o va ratifica ulterior, conventia va intra în vigoare

din momentul depunerii instrumentului de ratificare.

4. Secretarul general al Consiliului Europei va notifica tuturor membrilor

Consiliului Europei intrarea în vigoare a conventiei, numele înaltelor parti

contractante care au ratificat-o, precum si depunerea oricarui instrument de

ratificare intervenita ulterior.

Încheiata la Roma, la 4 noiembrie 1950, în franceza si în engleza, ambele texte

fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele

Consiliului Europei. secretarul general va transmite copie certificata tuturor

semnatarilor.

Protocolul aditional la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a

Libertatilor Fundamentale

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,

Hotarâte sa ia masuri de natura sa asigure garantarea colectiva a drepturilor si

libertatilor, altele decât cele care sunt deja înscrise în titlul I al Conventiei pentru

Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma

la 4 noiembrie 1950 (denumita în continuare “conventia”).

Au convenit asupra celor ce urmeaza :

Articolul 1 – Protectia proprietatii

Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale.

Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica

si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului

international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe

care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform

interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii,

sau a amenzilor.

17

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 2 – Dreptul la instruire

Nimanui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea functiilor pe

care si le va asuma în domeniul educatiei si al învatamântului, va respecta dreptul

parintilor de a asigura aceasta educatie si acest învatamânt conform convingerilor lor

religioase si filozofice.

Articolul 3 – Dreptul la alegeri libere

Inaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze, la intervale rezonabile,

alegeri libere cu vot secret, în conditiile care asigura libera exprimare a opiniei

poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.

Articolul 4 – Aplicare teritoriala

Orice înalta parte contractanta poate, în momentul semnarii ori al ratificarii

prezentului protocol sau în orice alt moment ulterior, sa comunice secretarului

general al Consiliului Europei o declaratie precizând masura în care aceasta se

angajeaza ca dispozitiile prezentului protocol sa se aplice anumitor teritorii care

sunt desemnate în declaratia respectiva si ale caror relatii internationale aceasta

le asigura.

Orice înalta parte contractanta care a comunicat o declaratie în virtutea

paragrafului precedent poate, dupa un anumit interval de timp, sa comunice o

noua declaratie care sa modifice termenii oricarei declaratii anterioare sau care sa

puna capat aplicarii dispozitiilor prezentului protocol cu privire la un anumit

teritoriu.

O declaratie facuta potrivit prezentului articol va fi considerata ca fiind în

conformitate cu paragraful 1 din articolul 56 al conventiei.

Articolul 5 – Raportare la conventie

Inaltele parti contractante vor considera articolele 1, 2, 3 si 4 din acest protocol

ca articole aditionale la conventie si toate dispozitiile conventiei se vor aplica

în consecinta.

Articolul 6 – Semnare si ratificare

Prezentul protocol este deschis spre semnare membrilor Consiliului Europei,

semnatari ai conventiei ; el va fi ratificat odata cu conventia sau dupa ratificarea

acesteia. El va intra în vigoare dupa depunerea a zece instrumente de ratificare.

Pentru orice semnatar care îl va ratifica ulterior, protocolul va intra în vigoare

odata cu depunerea instrumentului de ratificare.

Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului

Europei, care va notifica tuturor membrilor numele celor care au ratificat

protocolul.

18

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Incheiat la Paris la 20 martie 1952, în franceza si engleza, ambele texte fiind egal

autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului

Europei. Secretarul general va transmite copie certificata fiecaruia dintre statele

semnatare.

Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului

si a Libertatilor fundamentale, recunoscând anumite drepturi si libertati, altele

decât cele care figureaza deja în Conventie si în primul Protocol aditional la

Conventie

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,

Hotarâte sa ia masuri de natura sa asigure garantarea colectiva a drepturilor si

libertatilor, altele decât cele care sunt deja înscrise în titlul I al Conventiei pentru

Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma

la 4 noiembrie 1950 (denumita în continuare “conventia”) si în articolele 1-3 din

primul Protocol aditional la Conventie, semnat la Paris la 20 martie 1952,

Au convenit asupra celor ce urmeaza :

Articolul 1 – Interzicerea privarii de libertate pentru datorii

Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv ca nu este în

masura sa execute o obligatie contractuala.

Articolul 2 – Libertatea de circulatie

1. Oricine se gaseste în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul sa circule în

mod liber si sa-si aleaga în mod liber resedinta sa.

2. Orice persoana este libera sa paraseasca orice tara, inclusiv pe a sa.

3. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât

acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, într-o societate

democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, mentinerea ordinii

publice, prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii sau a moralei, ori pentru

protejarea drepturilor si libertatilor altora.

5. Drepturile recunoscute în paragraful 1 pot, de asemenea, în anumite zone

determinate, sa faca obiectul unor restrângeri care, prevazute de lege, sunt

justificate de interesul public într-o societate democratica.

Articolul 3 – Interzicerea expulzarii propriilor cetateni

1. Nimeni nu poate fi expulzat printr-o masura individuala sau colectiva, de pe

teritoriul statului al carui cetatan este.

2. Nimeni nu poate fi privat de dreptul de a intra pe teritoriul statului al carui

cetatean este.

19

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 4 – Interzicerea expulzarilor colective de straini

Expulzarile colective de straini sunt interzise.

Articolul 5 – Aplicare teritoriala

1. Oricare înalta parte contractanta poate, în momentul semnarii ori al ratificarii

prezentului protocol sau în orice moment ulterior, sa comunice secretarului

general al Consiliului Europei o declaratie precizând masura în care ea se

angajeaza ca dispozitiile prezentului protocol sa se aplice anumitor teritorii care

sunt desemnate în declaratia respectiva si ale caror relatii internationale ea le

asigura.

2. Orice înalta parte contractanta care a comunicat o declaratie în virtutea

paragrafului precedent poate,periodic, sa comunice o noua declaratie prin care sa

modifice termenii oricarei declaratii anterioare sau prin care sa puna capat

aplicarii dispozitiilor prezentului protocol cu privire la un anumit teritoriu.

3. O declaratie facuta potrivit prezentului articol va fi considerata ca fiind facuta

în conformitate cu paragraful 1 din articolul 56 al conventiei.

4. Teritoriul oricarui Stat la care se aplica prezentul Protocol, în virtutea ratificarii

sau a acceptarii sale de catre respectivul Stat, si fiecare dintre teritoriile la care se

aplica Protocolul în virtutea unei declaratii subscrise de respectivul stat conform

prezentului articol, vor fi considerate ca teritorii distincte în sensul referirilor la

teritoriul unui Stat facute la articolele 2 si 3.

5. Orice Stat care a facut o declaratie potrivit paragrafului 1 sau 2 al prezentului

articol poate, ulterior, în orice moment, sa declare, referitor la unul sau mai multe

teritorii vizate în aceasta declaratie, ca accepta competenta Curtii de a primi

cererile persoanelor fizice, ale organizatiilor neguvernamentale sau ale grupurilor

de persoane particulare, conform articolului 34 din conventie, privitor la

articolele 1-4 din prezentul protocol sau la unele dintre acestea.

Articolul 6 – Raportare la Conventie

Înaltele parti contractante vor considera articolele 1-5 ale acestui protocol ca

articole aditionale la conventie si toate dispozitiile conventiei se vor aplica în

consecinta.

Articolul 7 – Semnare si ratificare

1. Prezentul protocol este deschis spre semnare membrilor Consiliului Europei,

semnatari ai conventiei ; el va fi ratificat odata cu conventia sau dupa ratificarea

acesteia. El va intra în vigoare dupa depunerea a cinci instrumente de ratificare.

Pentru oricare semnatar care îl va ratifica ulterior, protocolul va intra în vigoare

odata cu depunerea instrumentului de ratificare.

2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului

20

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Europei care va notifica tuturor membrilor numele celor care au ratificat

protocolul.

În considerarea celor de mai sus, subsemnatii, având depline puteri în acest sens,

au semnat prezentul protocol.

Încheiat la Strasbourg, la 16 septembrie 1963, în limbile franceza si engleza,

ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în

arhivele Consiliului Europei. Secretarul general va transmite copie certificata

fiecaruia dintre statele semnatare.

Protocolul nr. 6 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului

si a Libertatilor fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol la

Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale,

semnata la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumita în continuare “conventia”),

Considerând ca progresele intervenite în mai multe state membre ale Consilului

Europei exprima o tendinta generala în favoarea abolirii pedepsei cu moartea,

Au convenit asupra celor ce urmeaza :

Articolul 1 – Abolirea pedepsei cu moartea

Pedeapsa cu moartea este abolita. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea

pedeapsa si nici executat.

Articolul 2 – Pedeapsa cu moartea în timp de razboi

Un stat poate sa prevada în legislatia sa pedeapsa cu moartea pentru acte savârsite

în timp de razboi sau de pericol iminent de razboi ; o asemenea pedeapsa nu va

fi aplicata decât în cazurile prevazute de aceasta legislatie si conform

dispozitiilor sale. Statul respectiv va comunicasSecretarului general al

Consiliului Europei dispozitiile aferente ale legislatiei în cauza.

Articolul 3 – Interzicerea derogarilor

Nici o derogare de la dispozitiile prezentului protocol pe temeiul articolului 15

din conventie nu este îngaduita.

Articolul 4 – Interzicerea rezervelor

Nici o rezerva la dispozitiile prezentului protocol pe temeiul articolului 57 din

conventie nu este admisa.

21

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 5 – Aplicarea teritoriala

1. Orice stat poate, în momentul semnarii sau în momentul depunerii

instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare, sa desemneze

teritoriul sau teritoriile cu privire la care se va aplica prezentul protocol.

2. Orice stat poate, în oricare moment ulterior, printr-o declaratie adresata

secretarului general al Consiliului Europei, sa extinda aplicarea prezentului

protocol la oricare alt teritoriu desemnat în declaratie. protocolul va intra în

vigoare cu privire la acest teritoriu, în prima zi a lunii care urmeaza datei primirii

declaratiei de catre secretarul general.

3. Orice declaratie facuta în virtutea celor doua paragrafe precedente va putea fi

retrasa, în ceea ce priveste orice teritoriu desemnat în aceasta declaratie, prin

notificare adresata secretarului general. Retragerea va produce efecte din prima

zi a lunii care urmeaza datei primirii notificarii de catre secretarul general.

Articolul 6 – Raportare la conventie

Statele parti considera articolele 1-5 ale prezentului protocol ca articole

aditionale la conventie si toate dispozitiile conventiei se aplica în consecinta.

Articolul 7 – Semnare si ratificare

Prezentul protocol este deschis spre semnare Statelor membre ale Consiliului

Europei, semnatare ale conventiei. El va fi supus ratificarii, acceptarii sau

aprobarii. Un stat membru al Consiliului Europei nu va putea sa ratifice, sa

accepte sau sa aprobe prezentul protocol fara ca, simultan sau anterior, sa fi

ratificat conventia. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor

fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 8 – Intrarea în vigoare

1. Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeaza datei la

care cinci state membre ale Consiliului Europei îsi vor fi exprimat

consimtamântul de a fi legate prin protocol, conform dispozitilor articolului 7.

2. Pentru orice stat membru care îsi va exprima ulterior consimtamântul de a fi

legat prin protocol, acesta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeaza

datei depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

Articolul 9 – Functiile depozitarului

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale

Consiliului :

a. orice semnare ;

b. depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare sau de

aprobare ;

22

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

c. orice data de intrare în vigoare a prezentului Protocol, conform

articolelor 5 si 8 ;

d. orice alt act, notificare sau comunicare având o legatura cu prezentul

protocol.

În considerarea celor de mai sus, subsemnatii, având depline puteri în acest scop,

au semnat prezentul protocol.

Incheiat la Strasbourg, la 28 aprilie 1983, în franceza si în engleza, ambele texte

fiind egal autentice, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele

Consiliului Europei. secretarul general al Consiliului Europei va transmite copie

certificata fiecaruia dintre Statele membre ale Consiliului Europei.

Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului

si a Libertatilor Fundamentale

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului protocol,

Hotarâte sa ia noi masuri de natura sa asigure garantarea colectiva a anumitor

drepturi si libertati prin Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a

Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumita

în continuare “conventia”),

Au convenit asupra celor ce urmeaza :

Articolul 1 – Garantii procedurale în cazul expulzarilor de straini

1. Un strain care îsi are resedinta în mod legal pe teritoriul unui Stat nu poate fi

expulzat decât în temeiul executarii unei hotarâri luate conform legii si el trebuie

sa poata :

a. sa prezinte motivele care pledeaza împotriva expulzarii sale;

b. sa ceara examinarea cazului sau; si

c. sa ceara sa fie reprezentat în acest scop în fata autoritatilor competente

sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de catre aceasta

autoritate.

2. Un strain poate fi expulzat înainte de exercitarea drepturilor enumerate în

paragraful 1 alineatle a), b) si c) al acestui articol, atunci când expulzarea este

necesara în interesul ordinii publice sau se întemeiaza pe motive de securitate

nationala.

Articolul 2 – Dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala

1. Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are

dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre

o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care

acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege.

23

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

2. Acest drept poate face obiectul unor exceptii în cazul infractiunilor minore, asa

cum acestea sunt definite de lege, sau când cel interesat a fost judecat în prima

instanta de catre cea mai înalta jurisdictie ori a fost declarat vinovat si condamnat

ca urmare a unui recurs împotriva achitarii sale.

Articolul 3 – Dreptul la despagubiri în caz de eroare judiciara

Atunci când o condamnare penala definitiva este ulterior anulata sau când este

acordata gratierea, pentru ca un fapt nou sau recent descoperit dovedeste ca s-a

produs o eroare judiciara, persoana care a suferit o pedeapsa din cauza acestei

condamnari este despagubita conform legii ori practicii în vigoare în Statul

respectiv, cu exceptia cazului în care se dovedeste ca nedescoperirea în timp util

a faptului necunoscut îi este imputabila în tot, sau în parte.

Articolul 4 – Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori

1. Nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit penal de catre jurisdictiile aceluiasi

Stat pentru savârsirea infractiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat

printr-o hotarâre definitiva conform legii si procedurii penale ale acestui Stat.

2. Dispozitiile paragrafului precedent nu împiedica redeschiderea procesului,

conform legii si procedurii penale a statului respectiv, daca fapte noi sau recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de

natura sa afecteze hotarârea pronuntata.

3. Nici o derogare de la prezentul articol nu este îngaduita în temeiul art. 15 din

conventie.

Articolul 5 – Egalitatea între soti

Sotii se bucura de egalitate în drepturi si în responsabilitati cu caracter civil, între

ei si în relatiile cu copiii lor în ceea ce priveste casatoria, pe durata casatoriei si

cu prilejul desfacerii acesteia. Prezentul articol nu împiedica Statele sa ia

masurile necesare în interesul copiilor.

Articolul 6 – Aplicare teritoriala

1. Orices stat poate, în momentul semnarii sau în momentul depunerii

instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare, sa desemneze

teritoriul sau teritoriile cu privire la care se va aplica prezentul protocol,

precizând masura în care el se angajeaza ca dispozitiile prezentului protocol sa

se aplice acestui sau acestor teritorii.

2. Orice stat poate, în oricare moment ulterior, printr-o declaratie adresata

secretarului general al Consiliului Europei, sa extinda aplicarea prezentului

protocol la oricare alt teritoriu desemnat în declaratie. protocolul va intra în

vigoare pentru acest teritoriu în prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei

24

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

perioade de doua luni de la data primirii declaratiei de catre secretarul general.

3. Orice declaratie facuta în virtutea celor doua paragrafe precedente va putea fi

retrasa sau modificata, în ceea ce priveste orice teritoriu desemnat în aceasta

declaratie, prin notificare adresata secretarului general. Retragerea sau

modificarea va produce efecte în prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei

perioade de doua luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.

4. O declaratie potrivit prezentului articol va fi considerata ca fiind în

conformitate cu paragraful 1 din articolul 56 al conventiei.

5. Teritoriul oricarui stat cu privire la care prezentul protocol se aplica, în virtutea

ratificarii, a acceptarii sau a aprobarii sale de catre statul respectiv si fiecare

dintre teritoriile cu privire la care protocolul se aplica în baza unei declaratii

facute de respectivul stat, conform prezentului articol, pot fi considerate ca

teritorii distincte în cazul referirii la teritoriul unui stat facute la articolul 1.

6. Orice stat care a facut o declaratie potrivit paragrafului 1 sau 2 al prezentului

articol poate, ulterior, în orice moment, sa declare, referitor la unul sau la mai

multe teritorii vizate în aceasta declaratie, ca accepta competenta Curtii pentru a

primi cererile persoanelor fizice, ale organizatiilor neguvernamentale sau ale

grupurilor de persoane particulare, conform art. 34 din conventie, privitor la

articolele 1-5 din prezentul protocol.

Articolul 7 – Raportare la conventie

Statele parti considera articolele 1-6 ale prezentului protocol ca articole

aditionale la conventie si toate dispozitiile conventiei se aplica în consecinta.

Articolul 8 – Semnare si ratificare

Prezentul protocol este deschis spre semnare Statelor membre ale Consiliului

Europei care au semnat conventia. El va fi supus ratificarii, acceptarii sau

aprobarii. Un stat membru al Consiliului Europei nu poate ratifica, accepta sau

aproba prezentul protocol fara sa fi ratificat simultan sau anterior conventia.

Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la

secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 9 – Intrare în vigoare

1. Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeaza expirarii

unei perioade de doua luni de la data la care sapte state membre ale Consiliului

Europei îsi vor fi exprimat consimtamântul de a fi legate prin protocol conform

dispozitiilor articolului 8.

2. Pentru orice stat membru care îsi va exprima ulterior consimtamântul de a fi

legat prin protocol, acesta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeaza

expirarii unei perioade de doua luni de la data depunerii instrumentului de

ratificare, de acceptare sau de aprobare.

25

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

26

Capitolul I

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 10 – Functiile depozitarului

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica tuturor statelor membre ale

Consiliului Europei:

a. orice semnare;

b. depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare sau aprobare

c. orice data de intrare în vigoare a prezentului protocol conform

articolelor 6 si 9;

d. orice alt act, notificare sau declaratie în legatura cu prezentul protocol.

În considerarea celor de mai sus, subsemnatii, având depline puteri în acest scop,

au semnat prezentul protocol.

Încheiat la Strasbourg la 22 noiembrie 1984, în limbile franceza si engleza,

ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar, care va fi depus în

arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va

transmite copie certificata fiecaruia dintre Statele membre ale Consiliului

Europei.

CEDO a fost ratificata prin legea nr. 30/1994, publicata în MOF nr. 135 din

31 mai 1994

Textul Conventiei a fost modificat prin Protocolul 11 la CEDO, încheiat la

Strasbourg la 11 mai 1994 si ratificat de România prin legea nr. 79/1995,

publicata în MOF nr. 147 din 13 iulie 1995

Varianta originala a Conventiei, în limbile franceza si engleza poate fi gasita pe

website-ul Curtii Europene a Drepturilor Omului (www.coe.int)

Petru Dugulescu a fost la originea Grupului de Rugaciune din parlamentul Romaniei, alaturi de Ioan Alexandru. Anul acesta, Marius Cristinel Dugulescu, deputat de Timisoara, fiul marelui pastor, poet si lider evanghelic, a condus audienta in rugaciune, invocand prezenta lui Hristos in Romania. Acesta a cerut lui Dumnezeu intelepciune si putere pentru cei care conduc destinele Romaniei ca sa poata conduce cu dreptate si sa promoveze legi drepte in conformitate cu Sfintele Scripturi.

       

 -         Ferice de cei care-şi ancorează viaţa în Stânca Veacurilor şi nu se lasă seduşi de geometria nisipurilor mişcătoare.

-         Ferice de cei care ştiu să privescă, prin credinţă dincolo de prezentul clipei viitoare.

-         Ferice de cei care atunci când nu mai au răspunsuri la întrebările lor, caută Faţa lui Dumnezeu şi dintr-odată semnele de întrebare se transformă în semne de exclamare.

-         Ferice de cei care în mijlocul deşertului vieţii lor se întâlnesc cu El Roi (Dumnezeul cel Sfânt şi minunat care ne cunoaşte pe deplin).

-         Ferice de cei care atunci când străbat Valea Plângerii o prefac într-un loc plin de izvoare şi ploaia binecuvântării divine transformă burduful lacrimilor într-un magnific curcubeu.

-         Ferice de cei care zidesc altarele închinării şi câştigă biruinţa în genunchi.

-         Ferice de cei care încă mai scriu cu lacrimile lor psalmii pocăinţei; o cântare a treptelor devenirii pentru mai marele cântăreţilor.

-         Ferice de cei care prin cuvântul lor mai strâng, încă mai strâng mere de aur în coşuleţe de argint.

-         Ferice de cei care nu au uitat să scrie pe tăbliţa inimii lor: bunătate şi credincioşie.

-         Ferice de cei care jertfesc tot ce au mai de preţ pentru a câştiga ceea ce nu pot pierde.

-         Ferice de cei care încă mai făuresc visuri din materialul inimii lor şi le sfinţesc mai apoi la altarul lui Iehova Iire.

-         Ferice de cei care preţuiesc răsăritul şi apusul de soare, investiind în veşnicia clipei viitoare.

-         Ferice de cei care pot spune acum în faţa martorilor văzuţi şi nevăzuţi: „Fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu, pe El îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Lui.”

-         Ferice de cei care în faţa Slavei sclipitoare vor primi o dulce îmbrăţişare şi vor şopti cu adorare: „Tăticule, am învins, am biruit, sunt de-acum pe deplin fericit.” 

                                                                                                                                                                                    Soli Deo Gloria

Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: “Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar “Ioan 3 cu 16″ si te vor lasa sa intri.”

Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a uitat la ea si a zis: “Ioan 3 cu 16″. Femeia i-a zis: “Intra, fiule.” L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: “Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.”

Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat: “Iti este foame?”. El a raspuns: “Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.” Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: “Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat infometat.”

Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta curata un baiat murdar.” Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie pe care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.

Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.”

Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta: “Intelegi tu ce inseamna “Ioan 3 cu 16″?” l-a intrebat ea gentil. El a raspuns: “Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc.”

Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Isus. Stand acolo, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.” Stii tu, trebuie sa marturisesc ca nici eu nu inteleg cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Isus suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit. Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.

Ioan 3:16 “Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”

 Liderii sunt conştienţi de nevoile celor ce-i urmează. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, angajaţii trebuie să aibă nevoile de bază acoperite – compensaţie financiară adecvată, un mediu de lucru potrivit, suficientă asistenţă în cazul unor proiecte complexe, comunicare şi sensibilitate faţă de problemele personale din partea conducerii.

“Îngrijeşte bine de oile tale şi ia seama la turmele tale. Căci nici o bogăţie nu ţine veşinic, şi nici cununa nu rămâne pe vecie… Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului ” (Proverbe 27:23-26). 

Liderii oferă stabilitate în vremuri dificile. Când conducerea dă dovadă de slăbiciune, rezultă confuzie care poate duce la haos. Când există un ’’vacuum’’ în conducere, oricine se poate implica. Un lider puternic însă, clarifică direcţia şi obiectivele companiei, astfel încât cei care-l urmează, să contribuie şi să sprijine misiunea companiei. “Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte.” (Proverbe 28:2).

Pentru mai multe informatii puteti accesa pagina www.worldteach.ro. La sectiunea “Seminarii” gasiti cursul “Viziunea Liderului”

 Aveam 17 ani când am debutat în revista Urzica în anul 1980, pe vremeaaceea fiind singura revistă specializată în publicarea umorului, a caricaturii în special.Exista cenzură şi trebuia să prezinţi într-adevăr creaţii valoroase pentru a ajunge să fii publicat. Caricaturiştii români alături de cei din Balcani erau, şi aurămas, în mare parte elita saloanelor de caricatură internaţionale. Am continuat să public frecvent în presă şi să particip la concursuri de caricatură din ţară şi din întreaga lume. Până în 1990 am câştigat unele premii destul de importante în lumea caricaturii. După revoluţie am iniţiat şi condus o revistă de caricatură care se numea Strada şi am realizat prima revistă de benzi desenate, Strip-top, care a supravieţuit, apărând săptămânal ca supliment al cotidianului Renaşterea Bănăţeană,timp de 6 ani. Ocupându-mă de caricatura de presă am pierdut contactul cu saloanele internaţionale. Mirajul acesta al micii personalităţi locale m-a umplut de orgoliu şi m-am defocalizat de pe proiectele cu adevărat importante, pierzându-mă în gunoiul informaţiilor aşa zise de senzaţie, cu care ne bombardează cotidianul. Pasiunea de a interacţiona cu lumea copiilor m-a dus în anul 1990 la Festivalul Internaţional de Păpuşerie şi Artă pentru Copii de la Praga, în Cehia, alături deTeatrul de Păpuşi din Timişoara.   Acolo am câştigat „Premiul special” şi am fost invitat să particip şi în anul 2000 la manifestările Europa Culturală.  După aceste succese am decis să renunţ la meseria de ziarist şi am început să mă rededic caricaturii de expoziţie. M-am alăturat şcolii de caricatură Popa’S şi, în paralel, am avut multe apariţii la majoritatea posturilor de televiziune din ţară.   Cu cât eram mai apreciat, cu atât deveneam mai mândru şi mai nemulţumit. Lumea profesioniştilor în acest domeniu, care este totuşi un Show-biz,este foarte nocivă.  Valorile normale s-au schimbat, despre valori creştine nici nu putea fi vorba, devenisem egoist, un artist neînţeles. Mi se părea că familia, soţia şi fiica mea, mă trag în jos,  că eram un „geniu neînţeles”. Am început să consum alcool şi să fumez foarte mult.  Credeam că inspiraţia vinedin devorarea acestor droguri. Cu toate că eram foarte apreciat ca şi artist, eram tot timpul nemulţumit şi arţăgos. Făceam un iad viaţa celor care mă iubeau, dar nu-mi păsa.  Mi se părea drept ca ei să sufere pentru „privilegiul” de a mă avea în preajmă. Nu-mi dădeam seama că imaginea mea devenea tot mai deformată pe televizor, adică „pe sticlă” şi pe halbă. 

Din aceste ape tulburi m-a pescuit Domnul Isus care a ajuns la mine prin două canale: prin programele postului de radio creştin „Vocea Evangheliei“ şi prin cartea lui Josh McDowel „Mai mult decât un simplu tâmplar“.  Cartea am primit-o contravaloare a unei halbe de bere la grădina „Casei Universitarilor“, unde obişnuiam să-mi „cinstesc“ lăudătorii. Cel care împărţea cărţile era un poet dependent de alcool, care cumpăra diferite cărţi din stocuri vechi şi le revindea după ce le citea. Ştia să le facă o bună reclamă sau să te agaseze până cumpărai.  Oricum s-a jucat cu focul, flacăra Duhului Sfânt, acum s-a întors şi el la Cristos şi şi-a găsit rostul undeva în Spania.  Radioul creştin a ajuns la sufletul meu ca urmare a meseriei mele care îmi ţine ochii ocupaţi, astfel că sunt un ascultător de radio, care s-a nimerit atunci să fie Vocea Evangheliei. Am ascultat atunci ;i am avut primul contact cu Fiin’a Divină. Avusesem şi până atunci preocupări în căutarea absolutului prin practici Yoga, concepte S.F., încercasem o eliberare de vicii prin intermediul unor bioenergeticieni clarvăzători şi toate aceste experienţe au avut efect, dar pe termen scurt şi cu mari costuri. Eram obişnuit în caricatura pe care o făceam să mă folosesc de simboluri preluate din cultura antică grecească şi, cu toate că nu aveam nici cele mai vagi cunoştinţe despre Biblie, foloseam şi simboluri biblice.  Aşa s-ar putea enunţa oculme a erudiţiei: „Să foloseşti citate din cărţi pe care nu le-ai citit“, lucru care se întâmplă frecvent cu citatele biblice. Momentul revelaţiei că Isus Cristos e Dumnezeu adevărat, l-am avut după ce am reconstituit istoric, cu ajutorul cărţii lui Josh McDowel, perioada în care Domnul S-a întrupat. Aveam greşita percepţie că apostolii fuseseră nişte semizei superînzestraţi şi iniţiaţi. Când am înţeles că sfinţii erau şi ei oameni cu aceleaşi păcate ca şi ceilalţi muritori, mintea mea a fost schimbată şi l-am primit pe Isus ca Domn al meu. Schimbarea profundă care avusese loc mă eliberase deodată de plăcerea fumatului şi a consumului de alcool. Fumasem enorm, nu îmi ajungeau 2-3 pachete pe zi, sănătatea îmi era zdruncinată, dar consideram că reuşitele intelectului cereau un preţ de la trupul care şi aşa nu avea nici o valoare, astfel reuşisem să strâng multe puncte de pe pachetele de ţigări, puncte cu care am participat la un concurs cu premii pentru fumătorii fruntaşi.

AM CAŞTIGAT PREMIUL DE FUMĂTOR FRUNTAŞ!  Am primit acel premiu după convertirea mea şi când l-am ridicat de la Poştă am fost însoţit de un prieten care nu putea să accepte că mă prostisem în aşahal încât să mă pocăiesc. A fost un moment unic, oficianta mi-a adus un pachet care avea un număr, scris mare cu roşu: 666. „Ultimul cadou de la fostul meu stăpân!“, am exclamat şi am renunţat la conţinutul său, un binoclu inscripţionat cu sigla mărcii producătoare de ţigarete. Încercam să aflu cum se comportă un copil de Dumnezeu, nu găsisem încă o biserică şi binevoitorii mă avertizau asupra pericolelor care mă pândeau: „pocăiţii sunt oameni răi, îţi vor lua casa, te vor supune la tot felul de orgii… nu-ţi părăsi religia!“  Care religie? Nu ştiusem nimic şi nici ei nu ştiau despre acea religie care nu trebuia părăsită, dar luptau pentru ea. O emisiune de la Vocea Evangheliei vorbea despre  “Vieţi Transformate”, destine “ciudate”  care îşi găsiseră liniştea în relaţia cu Isus şi cu Biserica Lui ( Biserică care se putea numi diferit, dar unde se afla Salvatorul.)  Aşa am ajuns să mă identific cu unele persoane care-şi spuneau mărturia şi mi-am găsit biserica în care mă hrănesc şi cresc spiritual.  Am hotărât să renunţ la vechiul meu stil de viaţă într-un mod radical. 

Am plecat din locul unde mă implicasem să lucrez, lăsând o mare sumă de bani în urmă, dar eliberându-mă de minciuna care acolo era mod de viaţă. Soţia a avut la început rezerve faţă de alipirea de o biserică neoprotestantă, dar temerile i s-au risipit într-un moment, după ce a trecut pragul Casei Domnului.

Sunt acum Copilul lui Dumnezeu şi doresc să trăiesc pentru El. Spun şi altora despre miracolul pe care îl poate face Isus în viaţa aceluia care are curajul să vină la El şi să “Îl pună la încercare”.

Astăzi Radu Cleţiu lucrează la Tipografia DTP din Timişoara, unde într-o atmosferă Creştină trăieşte, lucrează, desenează pentru Stăpânul său. Radu participă la misiuni în lumea musulmană, vestind pe Acela care i-a transformat viaţa.

Mărturia sa este disponibilă în cartea “Vieţi Transformate, vol 1″ care a apărut la Editura WorldTeach în 2005.

Articolul prezentat a fost redat şi în “Jurnalul Meu – iulie 2006″ de către Misiunea Noua Speranţă

]]>

Ce te-ascunzi prin stânci de muritori,

Mi-ai cântat o dată la fereastră

Şi-am simţit în inimă fiori.

M-ai făcut să cred că eşti reală

Pentr-o clipă doar şi-ai dispărut.

Şi mă-ntreb de-atunci cu îndoială

De exişti sau doar mi s-a părut?

Vino iarăşi, pasăre măiastră,

Să te vadă miile de orbi,

Şi ne cântă dulce la fereastră

Ca s-alungi soboarele de corbi!

Ne arată firea-ţi altruistă,

Spune-ne că nu-nsemni a primi,

Schimbă-ne natura egoistă

Şi ne-nvaţă verbul a iubi !

Ben

Uită-te în oglindă. Vezi capul care stă pe umerii tăi? Este de fapt un câmp de luptă. Ce poţi să faci ca să-l protejezi? Efeseni 6:17 spune: „ Luaţi şi coiful mântuirii”. Poţi să  gândeşti : „bine, o.k, dar ce înseamnă asta?”

Pe lângă faptul că îţi protejează capul, coiful (casca de protecţie) îţi protejează mintea şi într-un mod indirect îţi previne gândurile. Satan vrea să murdărească modul în care tu gândeşti. El vrea ca viaţa ta să fie înfrântă, descurajată şi nefolositoare. Vrea să-i crezi minciunile, şi să trăieşti ca şi cum nu ai fii Creştin – ca şi cum Dumnezeu nu te-ar iubi, sau ca şi când tu ai fii o pierdere de timp pentru Dumnezeu. Atunci însă când îţi pui coiful mântuirii pe cap, cunoşti adevărul şi spui: „Datorită a ceea ce a făcut Isus pentru mine pe cruce, eu sunt învingător şi am o relaţie personală cu El. Am să las adevărul pe care Îl declară Dumnezeu în Cuvăntul Său să dicteze modul meu de gândire şi sentimentele mele, şi nu voi permite lui Satan să îmi deformeze gândirea mea după cum vrea el.  

Dumnezeu ştie care sunt slabiciunile tale, fiindcă El ştie fiecare gând al tău. Satan nu are această capacitate. Tot ce poate face el este să privească la căderile tale din trecut şi să te facă să te simţi vinovat şi josnic. Atunci însă când tu ai pe cap coiful mântuirii, minciunile lui Satan nu se vor strecura aşa uşorfiindcă ar trebui să penetreze prin coif. Coiful tău este Adevărul lui Dumnezeu, şi minciunile îndreptate asupra ta sunt oprite chiar acolo. Ce gânduri şi sentimente se găsesc în capul tău? Ce fel de minciuni crezi oare? Oare consideri că nu eşti:

• Suficient de spiritual?
• Suficient de atractiv?
• Suficient de deştept?

Eşti „suficient şi suficientă” şi chiar mai mult decât atât. De ce? Pentru că eşti copil de Dumnezeu, făcut după Chipul Său, creat şi „sculptat” de Mâna Lui. Şi fiecare domeniu din viaţa ta, pe care tu îl consideri „slab”, prin Puterea Sa Veşnică este făcut „desăvârşit”. 

Dragii mei, haidem să purtăm zilnic coiful mântuirii! Protejază-ţi mintea! 

Mântuitorul nostru, Domnul Isus a venit pe pământul nostru plin de oameni nevoiaşi şi cu dureri. S-a oprit lângă fiecare dintre noi, cel puţin odată în viaţă, ne-a hrănit, ne-a ascultat durerea, şi fiindcă ne înţelege şi iubeşte, într-o zi Şi-a dat viaţa în locul meu şi în locul tău. Atunci când înţelegem acest lucru şi credem în puterea transformatoare a lui Dumnezeu, viaţa şi veşnicia noastră se schimbă total. Din rătăcitori fără scop şi fără speranţă devenim “copii ai lui Dumnezeu, moştenitori ai cerului.” Biblia spune: “Căci dacă este cineva în Hristos este o creaţie nouă; lucrurile vechi dispar, şi toate lucrurile devin noi!” (2 Corinteni 5:17 – parafrazare)

Dacă ar trece pe lângă tine o prinţesă fermecatoare, dacă te-ar atinge, ai cânta de bucurie? Eu da! Eu cânt în fiecare zi!

Trece azi din nou Isus Hristos pe lângă tine şi îţi spune: “Eu am venit ca tu să ai viaţa, viaţa din belşug. Te iubesc cu o iubire veşnică. Vreau să te fac moştenitor al cerului!” Acceptă şi cântă apoi de bucurie toata viaţa şi toată veşnicia.